„Inovare și bune practici internaționale”, cea de-a treia dezbatere din seria „Food Hubs, Good Food” – STIRI.PLUS


Germania, Grecia, Danemarca și Italia s-au reunit, miercuri seară, la aceeași masă virtuală pentru a discuta despre „Inovare și bune practici internaționale” în domeniul agriculturii, luând parte astfel la cea de-a treia dezbatere din seria „Food Hubs, Good Food”, organizată de președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe.

„Din Germania o avem pe Andrea Fink-Keßler, reprezintă o asociație a fermierilor: ne va împărtăși care este experiența sa în relația sa cu fermierii și ce servicii le oferă pentru a le crește reziliența; apoi o avem pe Elli Tsiforou, din Grecia, care reprezintă o organizație care furnizează servicii de consultanță pentru producătorii agricoli; Christian Bugge Henriksen ne va prezenta câteva bune practici dintr-un proiect finanțat de Orizont 2020 și îl mai avem pe Paolo di Stefano care reprezintă cea mai mare asociație a fermierilor din Italia și ne va spune care este relația sa directă cu fermierii”, a dat start discuției Valentin Filip, director de programe la Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, în debutul celei de-a treia dezbateri din seria „Food Hubs, Good Food” pe care acesta a moderat-o, miercuri seară, LIVE pe Facebook.
În cadrul dezbaterii, invitații au oferit exemple de bune practici prin care au sporit eficiența activității agricole și au îmbunățit reprezentarea fermierilor, aplicând măsuri sustenabile.

Andrea Fink-Keßler, Action Group Echt Hessisch: „Ce lipsește este relația bazată pe încredere, la asta trebuie să lucrăm”

„Sunt cercetător agricol. Am lucrat de multă vreme la proiecte de dezvoltare regională și agricole. În urmă cu câțiva ani ne-am gândit să punem la dispoziția fermierilor un proiect prin care să își poată construi propriile abatoare și unități de procesare. Mi s-a părut că este nevoie de așa ceva pentru a-i ajuta pe fermieri să se descurce în tot hățișul de reglementări și reguli la nivel european și național, deci să le facilităm relația cu autoritățile. Noi suntem o organizație din Germania destul de mică, nu avem finanțare de la membri, suntem mereu în căutare de fonduri pentru a putea să ne plătim serviciile. Ultimul proiect a fost finanțat de landul Hessen și de programul UE pentru inovare și parteneriat. Am ajutat producării agricoli să își construiască unități de abatorizare. Este o discuție destul de intensă în Germania pentru că fermierii nu mai sunt dispuși să își transporte animalele până la abatoarele care se găsesc la distanțe destul de mari. Asta a fost cea mai mare parte a muncii noastre în ultimii ani.

Asociația noastră este pur și simplu o asociație cu membri germani, dar lucrez cu grupuri de fermieri. Încercăm să îi organizăm pe fermieri pe de-o parte și pe cei care au nevoie să se aprovizioneze cu produse din regiunea aceasta. Este o muncă pe termen lung și experiența mea de până acum este următoarea: cred că avem nevoie de răbdare dar, în același timp, e nevoie de acțiune pentru că și fermierilor, și bucătarilor le place să acționeze concret, nu prea le place să piardă timpul vorbind. Așa că am început prin acțiuni locale, concrete, facem vizite la fermă, îi punem față în față să vadă cum sunt produse acolo legumele. Încercăm să avem o discuție comună în jurul unei teme, în loc de întâlnirea tradițională, undeva la primărie, într-un birou. Pur și simplu să prezinți informații teoretice nu mai e suficient, avem deja toate aceste informații disponibile pe internet. Ce lipsește este relația bazată pe încredere, la asta trebuie să lucrăm”, a declarat Andrea Fink-Keßler.

 

Elli Tsiforou, Director General, Gaia Empicheren: „Agricultura inteligentă ne va ajuta să ne atingem țintele”

„Eu sunt directoarea generală a organizației Gaia Empicheren. Dacă aș putea să spun astfel, organizația noastră este o inovație în sine, a fost înființată în 2014, reunim 71 de cooperative agricole, reprezentăm peste 150.000 de producători agricoli, deci iată: un grup foarte mare de fermieri, care au un parteneriat cu entități din sectorul financiar și informatic pentru a încerca să creeze un model mai durabil în Grecia. Nu a fost un accident faptul că organizația naostră a fost înființată exact în momentul în care criza atinsese punctul culminant în Grecia pentru că noi ne-am dat seama că trebuie să încercăm să îi punem în legătură pe producători cu consumatori și pentru asta era nevoie de soluții informatice. De asta spuneam că avem un parteneriat cu sectorul informatic.

Avem o misiune dublă: funcționăm ca o organizație reprezentativă a fermierilor în sens tradițional, facem monitorizare de politici, încercăm să influențăm politicile care se elaborează la nivel național, dar mai avem și o altă misiune, mai ambițioasă, prin care încercăm să îi ghidăm pe fermierii de la noi către un model mai sustenabil, către un model economic mai durabil. Ca acest lucru să se întâmple, noi oferim o serie întreagă de servicii – asistența în completarea unor candidaturi pentru a beneficia de scheme de sprijin, dar și consultanță pentru a-și putea optimiza performanța de mediu și economică, smart farming. Fermierii, împreună cu partenerul nostru informatic, au investit într-un program ambițios la nivel național de agricultură inteligentă și care sprijină procesul decizional pentru mii de cooperative astfel încât aceștia să poată avea o activitate mai sustenabilă din punct de vedere economic și de mediu.

Până în momentul de față, rezultatele au fost foarte bune, dar efortul este unul în curs. Am reușit să scădem cantitatea de fitosanitare folosite cu aproape 60%, cu 65% cantitatea de îngrășăminte și nevoia de irigare cu 45%. Am reușit să creștem producția cu aproape 18% pentru anumite produse. Dacă ne uităm la beneficiile globale, vă dați seama ce procente bune avem. Așa se poate face și în alte state membre, așa putem fi sustenabili. Pentru viitor, putem afirma fără îndoială că agricultura inteligentă ne va ajuta să ne atingem țintele pe care ni le-am fixat și să avem un sector agricol mai durabil”, a afirmat Elli Tsiforou.

Christian Bugge Henriksen, Coordonator proiect, FoodSHIFT 2030: „Noi vrem să stimulăm tranziția sistemului alimentar european către un viitor circular”

„Sunt liderul unui grup legat de siguranța alimentară și schimbări climtice la Universitatea din Copenhaga și, de asemenea, liderul unui proiect care a început în ianuarie 2020 și se va termina la sfârșitul lui 2023. Ce înseamnă acest proiect – este un consorțiu de aproximativ 30 de parteneri, avem opt IMM-uri, patru ONG-uri, șapte municipalități și șapte instituții de cercetare din 12 țări. Ambiția acestui proiect este foarte mare: noi vrem să stimulăm tranziția sistemului alimentar european către un viitor circular, cu emisii reduse de carbon, cu mai puțină carne și o dietă bazată pe plante, și cu intenția de a întări coeziunea urbană și a îmbunătăți furnizarea localizată de alimente. Premisa proiectului este că o astfel de tranziție, la un astfel de sistem alimentar, nu va fi posibilă doar printr-un proces treptat de inovare, ci printr-o abordare radicală care să accelereze inovația în domeniu. Putem spune că putem lua întregul lanț de valoare, de la producție până la distribuție și consum, și, de asemenea, reciclare și să accelerăm acest proces.

Așa-numitele laboratoare de acceleratori pentru această schimbare în domeniul alimentar se bazează pe o abordare în patru puncte: asta înseamnă că avem o colaborare multidisciplinară între actori cheie în lanțul alimentar începând cu producătorii, companiile private, guvernele locale, institutele de cercetare și societatea civilă. Fiecare dintre aceste acceleratoare are o concentrare pe o anumită inovație. Nu toate se concentrează, de exemplu, pe producție. Ce vrem să facem noi în acest «food shift project» este să implementăm un mecanism care să combine și să generalizeze aceste sisteme, fiecare cu concentrarea ei inovatoare.

Mai întâi mergem către un nivel mai înalt de pregătire tehnologică și, în același timp, optimizăm sustenabilitatea socială și economică. În al doilea rând, luăm aceste inovații care au ajuns la maturitate și încercăm să le combinăm în cadrul lanțului alimentar ca să le creștem impactul”, a relatat Christian Bugge Henriksen.

Paolo di Stefano, Director Afaceri Europene, Coldiretti: „Inovarea ține și de modul în care alimentele sunt percepute de către consumatori și cum este creat lanțul alimentar”

„Coldiretti este o organizație a fermierilor. Membrii noștri sunt fermieri, de la fermieri mici până la cei mai mari din Italia. Eu personal sunt implicat în chestiuni europene și internaționale. Coldiretti are 1,6 milioane de membri în Italia. Noi reprezentăm, aproximativ, 70% dintre fermierii italieni, aproximativ 400.000 de ferme active în Italia. Suntem prezenți pe tot teritoriul Italiei și acoperim toate diferitele sectoare. Noi am putut să stabilim un nivel diferit de cooperare și colaborare în cadrul lanțului alimentar care ne-a permis să fim unul dintre cele mai importante hub-uri în ce privește producția locală, dar și pentru inovație și tehnologia informației.

Un astfel de proiect ca smart farming trebuie să fie aplicabil tuturor tipurilor de ferme, nu doar celor mai mari. Inovarea ține și de modul în care alimentele sunt percepute de către consumatori și cum este creat lanțul alimentar.

De mulți ani deja am promovat o fundație care e bazată pe ideea unei relații mai puternice între consumator și producător. Astăzi, principalul nostru scop este să creștem încrederea consumatorilor în produse și singura modalitate prin care putem crește această încredere este să explicăm și să fim mai transparenți față de consumatori. De aceea promovăm această fundație și care adună toți fermierii care vor să fie implicați în aceste piețe. Avem 1.200 de piețe agricole în Italia cu peste 7.500 de ferme implicate.

De asemenea, sunt și alte activități prin care îi apropiem pe producători de consumatori, care îi ajută să comunice și să înțeleagă mai bine ce e agricultura, începând chiar cu educația în școli. Mergem în școli și organizăm seminarii speciale pentru copii.

Consumatorii vor mai multe produse de sezon, care vin din propriile lor regiuni și vor să aibă o relație cât mai bună între preț și calitate. De aceea, aceste piețe ale fermierilor au foarte mult succes”, a argumentat Paolo di Stefano.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții





Source link

You May Also Like

About the Author: Admin

Lasă un răspuns